Daca...

   Daca doctorii ii prescriau un regim si nu ii "ofereau" medicamente la cea mai mica durere pe care o acuza , poate ca ar mai fi trait si azi...acum o saptamana traia , mergea , respira , canta probbil , era fericit , ma rog , atat de fericit pe cat putea fi avand in vedere ca era persecutat de toata mass-media , acuzat pana si de catre familie , intr-un cuvant parasit de toti cei care nu puteau pretinde castiguri materiale imediate...cate staruri cunoasteti care sa fi donat 300 de milioane de $ ? Cate staruri care nu ieseau din studio pana cand nu le iesea totul perfect , care munceau zi si noapte , consumandu-si energia si viata pentru a scoate un produs fara precedent si care sa merite totul ? Mi-e rusine de acesti "artisti" care apar peste noapte..daca ma gandesc si eu am voce , hai sa ne facem o trupa , vreti ? Sper doar sa fi ajuns in Rai.

BBye , King !

   "Pentru a fi recunoscut trebuie sa mori !" . Intr-adevar , acum o saptamana sau chiar o zi nu il baga nimeni in seama pe cel care astazi a fost omagiat pe toate posturile tv si radio . 

    "Arata ca o fata ." Cata ipocrizie din partea celor care , nefiindu-i in stare sa ii recunoasca meritele le imbraca intr-o forma usoara de  calomnie . Cand am aflat ca a murit mi s-a partu ca nu aud bine ...dupa vreo 15 secunde am realizat ce-mi spusese prietena mea : "Ai auzit ?Michael Jackson a murit."Am ajuns acasa si nici acum , dupa ore intregi de uitat la tv si de ascultat piese nu imi vine sa cred . Imi dau seama cat de indurerati sunt fanii care aveau peste 10 ani in perioada lui "de glorie" , fanii care au ajuns la un concert. Am privit reportaje si am vazut isteria pe care o provoca, tipetele fanilor care parca nu jmai erau atenti la nimic , uitau versurile pieselor , il sorbeau din ochi.

   *Sfat : hai ii omagiem pe cei ce merita inca din timpul vietii .  

clasa I

     "Nu am acceptat acesti copii pentru motivul ca sunt de la tara si parintii sigur nu vor avea destui bani pentru a achita costurile necesare scolarizarii" . Asta ii spunea o directoare de scoala unei educatoare care venise sa isi inscrie o parte dintre "elevi" la institutia condusa de  dumneaiei.

      Sprijinit de perete, cu fata in maini, un baietel plangea. Acel copil voia sa invete. Acel copil, la cei 6 ani ai lui avea simtul responsabilitatii si ofta la gandul ca nu va putea sa depaseasca, sa treaca peste conditia parintilor sai. Acel copil visa sa faca scoala "la oras".

     Oare nu este scolarizarea gratuita in ROmania? Unde sunt scrise aceste legi conform carora copii ce provin din mediul rural nu pot invata ""la oras"? Sau erau doar egoismul si patima-pentru-cadoul-de-craciun al acelei profesoare?

     Si ce se va intampla cu acesti copii carora le-a fost refuzat dreptul de a visa? (suna cliseistic, dar nu am gasit altceva mai bun). Vor avea puterea si ambitia de a trece peste refuzul acesta, conferit gratuit la o varsta atat de frageda ?Unii vor strange din dinti si vor continua, se vor lupta cel putin pentru a le oferi copiilor lor ceea ce lor le-a fost refuzat. Ceilalti, insa....se vor orienta catre meserii complet diferite de sfera studiului si isi vor aminti uneori cu amaraciune de acesasta bariera, altii vor uri tara unde au trait aceasta crunta dezamagire si vor dori ca "atunci cand o sa fiu mare, sa ma duc in alta tara".

      Intr-o tara unde nu trebuie sa te incadrezi intr-un sablon pentru a fi admis la o scoala de stat.